Proiecte

Studiu privind impactul biletelor de valoare asupra economiei românești

Biletele de valoare reprezintă unul dintre cele mai de succes exemple de politică publică din România ultimelor trei decenii, având un puternic impact pozitiv în plan economic, social și al încasărilor bugetare, arată un studiu realizat de o echipă de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE) pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET).

Conform studiului, care s-a concentrat pe impactul asupra economiei românești al tichetelor de masă, al tichetelor cadou și al voucherelor de vacanță în perioada 2014-2018, sumele cheltuite prin bilete de valoare produc un efect direct semnificativ, materializat printr-un plus de cifră de afaceri în sectoarele direct influențate de aceste bilete : comerț cu amănuntul, HORECA, agenții de turism și turoperatori. [1] Sumele alocate prin bilete de valoare au și un important efect indirect (de antrenare), influențând pozitiv cifra de afaceri în sectoarele indirect influențate de aceste bilete : comerțul cu ridicata și serviciile suport (transport bunuri și persoane, poștă și curierat, depozitare). [2] În fine, biletele de valoare induc un efect de antrenare agregat la nivel macroeconomic, influențând pozitiv veniturile bugetare, nivelul creditării persoanelor fizice (biletele de valoare îmbunătățesc nivelul venitului și sporesc capacitatea individuală de creditare), nivelul ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor și dinamica Produsului Intern Brut real.

 

Studiul prezintă detaliat toate aceste efecte pozitive și pentru fiecare categorie de bilete de valoare (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanță), incluzând și o estimare a acestor efecte pentru două scenarii potențiale – majorarea valorii tichetelor de masă și majorarea plafonului de deductibilitate fiscală pentru tichetele cadou. Totodată, dincolo de evidențierea rolului pe care biletele de valoare îl au în impulsionarea activității economice prin stimularea consumului și a ofertei interne, studiul trece în revistă și beneficiile intrinseci ale biletelor de valoare pentru părțile implicate, începând cu angajații și angajatorii. Dat fiind impactul puternic pozitiv al biletelor de valoare, studiul face și o serie de recomandări care vizează atât creșterea performanței sociale și economice a acestui instrument de politică publică (începând cu majorarea valorii nominale a tichetului de masă la 20 de lei pe zi), cât și extinderea aplicării sale spre alte domenii (educație, sănătate, servicii sociale).

 

Avantajele sistemului biletelor de valoare

Pentru angajați:

  • Creșterea venitului disponibil și a nivelului de trai
  • Îmbunătățirea stării de sănătate fizică și psihică
  • Creșterea productivității și disciplinei muncii
  • Creșterea calității vieții prin diversificarea bugetului de consum

 

Pentru angajatori:

  • Reducerea costului forței de muncă
  • Îmbunătățirea productivității muncii și reducerea absenteismului
  • Creșterea motivării și loialității salariaților
  • Creșterea retenției de personal
  • Creșterea responsabilității sociale față de angajat

 

Pentru economie

  • Creșterea activității economice și crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului și a ofertei interne

 

  • Impact pozitiv asupra:

          cifrei de afaceri

          profitabilității

          ratei investițiilor

          productivității

          ocupării

          eficienței

          valorii adăugate

în sectoarele de servicii:

          comerț cu amănuntul

          HORECA

          turism

          comerț cu ridicata

          transport, curierat și depozitare

 

  • Creșterea încasărilor bugetare prin:

          veniturile fiscale aferente activității economice și locurilor de muncă generate, care depășesc facilitățile fiscale

          reducerea economiei subterane prin descurajarea muncii la negru și reducerea evaziunii fiscale

          reducerea cheltuielilor aferente serviciilor de asistență socială, șomaj și asistență medicală prin îmbunătățirea stării de sănătate a beneficiarilor

 

      ·      Impact pozitiv asupra bugetului public prin evitarea supradimensionării acestuia prin taxare pe de o parte și subvenții de cealaltă parte, permițând utilizarea deductibilității fiscale pentru țintirea eficientă a obiectivelor de politică publică

 

Impactul economic, social și bugetar al biletelor de valoare

 

Sintetiza în cifre a rezultatelor studiului :

 

      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare  generează direct un plus de 0,15 lei în comerțul cu amănuntul, 0,36 lei în HORECA și 0,09 lei pentru agențiile de turism și touroperatorii din România;

      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare  antrenează 0,52 lei ca cifră de afaceri suplimentară în comerțul cu ridicata;

     ·      1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează apoi 0,14 lei în servicii de transport totale (mărfuri și persoane), 0,29 lei în servicii de poștă și curierat și 0,25 lei în servicii de depozitare;

      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează 0,78 lei ca venituri la bugetul de stat.

          Practic, prin efectul de antrenare, veniturile care se întorc la bugetul de stat depășesc facilitățile fiscale pe care le acordă statul prin biletele de valoare, luând aici în considerare nu doar veniturile bugetare generate direct de biletele de valoare, ci și veniturile fiscale antrenate de acestea prin impactul direct și indirect pe care îl au în mod suplimentar asupra diferitelor sectoare de servicii din România analizate;

      ·      1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează 0,38 lei credit suplimentar acordat persoanelor fizice din România;

      ·         500.000 lei cheltuiți prin bilete de valoare pe an contribuie la crearea unui nou loc de muncă doar în sectorul serviciilor;

      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează în final 3,39 lei în Produsul Intern Brut.

          Cifra este cu atât mai remarcabilă cu cât acest 1 leu cheltuit prin bilete de valoare este cheltuit de către angajatori (și nu direct de către stat), iar fiecare asemenea 1 leu nu presupune mai mult de 0,3 lei la care statul renunță prin facilitățile fiscale oferite. Nu este ușor de găsit o altă formă de cheltuială a statului care să aibă un asemenea efect de antrenare la nivelul economiei.

   

Efectul direct și indirect (de antrenare) al biletelor de valoare

Dacă ne raportăm la datele pentru anul 2018, când valoarea totală a biletelor de valoare emise a fost de 8.487.427.967 lei (din care 6.465.337.242 lei tichete de masă, 859.860.120 lei tichete cadou și 1.162.230.605 lei vouchere de vacanță), obținem următoarele cifre de impact economic, social și bugetar:

Efectul direct

+ 1.273.114.195 lei cifră de afaceri în comerțul cu amănuntul

+ 3.055.474.068 lei cifră de afaceri în HORECA

+ 763.868.517 lei cifră de afaceri la nivel de turoperatori și agenții de turism

 

Efectul indirect (de antrenare)

+ 4.413.462.543 lei cifră de afaceri în comerțul cu ridicata

+ 1.188.239.915 lei cifră de afaceri în serviciile de transport

+ 2.461.354.110 lei cifră de afaceri în serviciile de postă și curierat

+ 1.273.114.195 lei cifră de afaceri în serviciile de depozitare

 

Efectul de antrenare agregat

+ 6.620.193.814 lei venituri la bugetul de stat

+ 3.225.222.627 lei credit suplimentar acordat populației

+ 16.955 locuri de muncă generate în sectorul serviciilor

+ 28.772.380.810 lei în Produsul Intern Brut

 

 

 

Nu numai cifra de afaceri, ci și alți parametri economico-financiari ai sectoarelor de servicii analizate sunt influențati pozitiv de biletele de valoare, precum dinamica ocupării, profitul operațional, productivitatea, eficiența, valoarea adăugată și rata investițiilor, fiecare din aceste sectoare captând diferit influența venită dinspre stimularea veniturilor populației și deci a vânzărilor prin intermediul biletelor de valoare. De exemplu,

·      Comerțul cu amănuntul este influențat puternic în privința ocupării și dinamicii cifrei de afaceri, existând un impact mediu asupra valorii adăugate și productivității în acest sector.

·     Profitabilitatea, eficiența și rata investițiilor în HORECA sunt influențate puternic de impulsul indus de biletele de valoare, în special de voucherele de vacanță. În cazul subsectorului cazare (hoteluri) există un impact mare asupra cifrei de afaceri și ocupării, în timp ce în cazul subsectorului restaurante vorbim de un impact puternic asupra productivității.

·    Sectorul agențiilor de turism și turoperatorilor este influențat puternic pe dinamica cifrei de afaceri, valoare adăugată, productivitate și profitabilitate.

 

 

Impactul economic, social și bugetar pe categorii de bilete de valoare

 

Studiul estimează și impactul fiecărui tip de bilet de valoare analizat – tichete de masă, tichete cadou și vouchere de vacanță – atât în sectoarele influențate direct și indirect de către fiecare tip de bilet, cât și la nivel macro-economic.

 

De exemplu, 1 leu cheltuit prin tichete de masă generează un plus de 0,113 lei cifră de afaceri în comerțul cu amănuntul, ce antrenează apoi 0,34 lei în comerțul cu ridicata, 0,23 lei în serviciile de transport (mărfuri și persoane), 0,02 lei în serviciile de poștă și curierat și 0,047 lei în serviciile de depozitare, în timp ce 1 leu cheltuit prin vouchere de vacanță generează direct un plus de 0,0016 lei cifră de afaceri în HORECA și 0,025 lei cifră de afaceri în sectorul agențiilor de turism și turoperatorilor, având și un efect pozitiv indirect asupra cifrei de afaceri în serviciile de transport, generând un plus de 0,015 lei în acest sector.

 

Efectul direct și indirect (de antrenare) al tichetelor de masă

Efectul direct și indirect (de antrenare) al tichetelor cadou

Efectul direct și indirect (de antrenare) al voucherelor de vacanță

Și efectul de antrenare agregat pe categorii este diferit: 1 leu cheltuit prin tichete de masă generează un efect de antrenare de 0,59 lei venituri suplimentare la bugetul de stat, 1 leu cheltuit prin tichete cadou generează 0,09 lei venituri suplimentare la bugetul de stat și voucherele de vacanță 0,10 lei efect de antrenare asupra acestor venituri. Similar, 1 leu cheltuit prin tichete de masă antrenează, în final, 2,58 lei în PIB, 1 leu cheltuit prin tichete cadou 0,37 lei în PIB și 1 leu prin vouchere de vacanță 0,44 lei în PIB. 

Având în vedere acest impact pozitiv direct și indirect estimat și folosind metodologia propusă, studiul realizează și o simulare a impactului în două ipoteze suplimentare:

·         Ipoteza 1: creșterea valorii tichetelor de masă de la 15 lei / tichet la 20 de lei / tichet;

·         Ipoteza 2: creșterea valorii deductibile a tichetelor cadou de la 150 de lei / eveniment la 200 de lei / eveniment.

 

 

Creșterea valorii nominale a tichetului de masă 

Potrivit estimărilor studiului, creșterea valorii tichetului de masă de la 15 lei la 20 de lei ar genera în economia românească un plus lunar de cifră de afaceri în comerțul cu amănuntul de 0,035% (echivalentul a mai bine de 77 milioane lei pe lună) și un efect de antrenare însemnând un plus de 0,031% creștere lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata (echivalentul a mai bine de 100 de milioane lei pe lună), un plus de 0,1% în cifra de afaceri lunară a serviciilor de transport, un plus de 0,03% în cifra de afaceri lunară a serviciilor de poștă și curierat și un plus de 0,32% în cifra de afaceri lunară a serviciilor de depozitare din România (toate acestea însumând mai bine de 88 milioane lei pe lună). Efectul de antrenare al acestei majorări ar fi de 0,20 lei venituri suplimentare la bugetul de stat adus de fiecare tichet de masă cu valore majorată, 0,10 lei capacitate de creditare suplimentară și 0,86 lei PIB suplimentar antrenat de acestă majorare.

 

Impactul creșterii valorii tichetelor de masă

Creșterea plafonului deductibil al tichetelor cadou

 

Conform estimărilor, creșterea plafonului de acordare a tichetelor cadou de la 150 lei la 200 de lei ar genera un plus de 0,00035% pe an pentru cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul din România (echivalentul a 9,28 milioane lei pe an în plus) și un plus de 0,00027% pe an pentru cifra de afaceri în comerțul cu ridicata (echivalentul a circa 10,72 milioane lei / an). Efectul de antrenare al majorării plafonului este de 0,03 lei în plus ca venituri la bugetul de stat, 0,01 lei în plus capacitate de creditare și 0,12 lei efect de antrenare în PIB.

 

Impactul creșterii valorii deductibile a tichetelor cadou

Recomandări

Rezultatele cercetării conduc la o serie de recomandări care vizează atât îmbunătățiri marginale ale regimului actual al biletelor valorice, cât și ajustarea utilizării acestui instrument de politică publică. În general, ele vizează concentrarea beneficiilor utilizării biletelor de valoare în scopul îmbunătățirii sănătății angajaților, cu efecte pozitive asupra productivității muncii și în final a performanței economice naționale.

 

Recomandările studiului :

      ·    creșterea valorii nominale a tichetelor de masă la un nivel de cel putin 20 RON / zi;

          Un asemenea nivel este aproape de costul mediu al unui prânz în restaurantele de calitate din marile orașe. Necesitatea creșterii este argumentată în studiu și prin evoluția indicatorilor macroeconomici din România în ultimii 10 ani (salariu minim, PIB, inflație măsurată prin deflator PIB, rata de sărăcie, inegalitatea veniturilor), comparativ cu evoluția valorii unitare medii a tichetelor de masă, concluzia analizei fiind că România a crescut economic fără ca această creștere să se observe în buzunarul cetățenilor obișnuiți, în condițiile în care dinamica salariului minim a fost erodată de inflație și de taxarea muncii (printre cele mai mari din Uniunea Europeană). Prin deductibilitatea lor fiscală și prin consumul țintit pe care îl vizează, tichetele de masă reprezintă, în contextul nivelului scăzut al veniturilor din România și al inegalităților de venit în creștere, un instrument mult mai eficient decât salariul minim în lupta cu aceste probleme sociale reale. Prin acest instrument creșterea economică ar deveni mult mai vizibilă în buzunarul românilor, mai ales pentru cei aflați în risc de sărăcie sau sub pragul de sărăcie. O asemenea măsură ar permite o difuzare mai echitabilă a efectelor creșterii economice.

      ·    creșterea plafonului de acordare a tichetelor cadou de la 150 RON la 200 RON;

          Actualizarea acestei valori nu a mai fost făcută din anul 2006, iar concluziile analizei relevă un impact potențial pozitiv al unei asemenea măsuri. Ca și în cazul tichetelor de masă, studiul recomandă creșterea plafonului de deductibilitate a tichetelor cadou ca parte a unei strategii de ameliorare a problemelor sociale (sărăcie, inegalitate a veniturilor).

      ·    menținerea caracterului deductibil al sumelor alocate prin biletele de valoare;

      ·  încercarea de a direcționa mai bine utilizarea tichetelor de masă cu asigurarea unei mese sănătoase angajaților pe timpul orelor de muncă: acest lucru poate însemna promovarea utilizării tichetelor în restaurantele de tip catering, în cantine sau bistro-uri;

     · corelarea alocațiilor de copii cu acordarea de tichete, pentru o mai bună direcționare a cheltuielilor făcute de către familie cu sumele primite de alocație și evitarea cazurilor de direcționare care încalcă obiectivele politicilor publice;

      ·    diversificarea tipurilor de tichete care să permite creșterea sprijinului guvernamental către măsuri de tip social și de încurajare a familiei, inclusiv prin încurajarea angajatorilor de a se implica în sprijinirea propriilor angajați pe diferite tipuri de cheltuieli care să le mărească bunăstarea;

          Statul poate facilita sau acorda chiar el tichete de achiziție de mașini de familie, de plată a chiriilor asociate cu numărul de membri de familie, etc.

      ·     promovarea formei electronice;

          Aceasta înlătură orice formă de pierdere de reputație, sprijină dezvoltarea sistemului de POS-uri, permite reducerea decalajului de încasare a sumelor din partea unităților participante, promovează o cultură a „cash-less society” în creștere în țările dezvoltate, pare a fi mai prietenoasă cu mediul înconjurător, contribuie la incluziune financiară.

      ·   introducerea unei pauze minime obligatorii de 1 oră la mijlocul perioadei de muncă, prevăzută în Regulamentul Intern, pentru a putea permite într-un mod real utilizarea tichetelor de masă de către angajați;

     ·  ajustarea valorii tichetelor de creșă la o sumă care să reflecte prețurile reale ale acestui tip de servicii, putându-se lua în considerare o medie a prețurile practicate de către grădinițele private.

 

 

Metodologie

Studiul privind impactul biletelor de valoare asupra economiei românești a fost realizat de o echipă de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), formată din Radu Mușetescu, prof. univ. dr. ASE, Cristian Păun, prof. univ. dr. ASE, și Bogdan Glăvan, prof. univ. dr. Universitatea Româno-Americană. Studiul a fost realizat la cererea Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete (APET) si s-a derulat în lunile ianuarie-aprilie 2019, folosind tehnici de analiză calitativă și cantitativă a datelor disponibile pentru perioada 2014-2018.

 

   

______________________________________

[1] Comerțul cu amănuntul este influențat de tichetele de masă și tichetele cadou, HORECA (mai ales cazare) și agențiile de turism / turoperatorii din România sunt influențate de voucherele de vacanță.

[1] Serviciile de depozitare bunuri intermediare și finale sunt influențate indirect de volumul biletelor de valoare prin prisma stocurilor de produse manufacturate (alimentare mai ales) ce fac obiectul comerțului cu ridicata și amănuntul. Serviciile de transport de persoane sunt influențate indirect de voucherele de vacanță, iar serviciile de transport de mărfuri (mai ales bunuri finite destinate consumului final) sunt influențate indirect de toate biletele de valoare. Serviciile de curierat și serviciile poștale au și ele legătură cu bunurile de consum (mai ales nealimentare), fiind și ele influențate indirect, mai ales de tichetele cadou. Comerțul cu amănuntul, HORECA, turismul, comerțul cu ridicata si serviciile de transport/curierat/depozitare nu sunt singurele sectoare de activitate economică impulsionate direct sau indirect de sistemul biletelor de valoare, ci cele analizate în cadrul studiului.