Proiecte

Raport de cercetare al Academiei Romane despre impactul tichetelor valorice in Romania

Studiul „Impactul economic, social și financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanță)”

Tichetele valorice, în frunte cu tichetele de masă, aduc multiple beneficii în plan economic și social, constituind totodată o sursă importantă de venit la bugetul public, arată  studiul de cercetare asupra impactului econonomic, financiar-monetar, fiscal-bugetar și social al sistemului tichetelor valorice, realizat de Academia Română – Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET).

 Sistemul tichetelor valorice are un potențial important de creștere a ocupării, a productivității muncii, a disciplinei în muncă, precum și a stării de sănătate fizică și psihică a salariaților, a nivelului de trai al angajaților și al familiilor acestora. Tichetele valorice cresc venitul disponibil din muncă, stimulând consumul și sprijinind economia locală, cu impact pozitiv asupra ofertei interne, a veniturilor bugetare și predictibilității mediului de afaceri. Ele contribuie totodată la reducerea economiei subterane și evaziunii fiscale, precum și a cheltuielilor de protecție socială.

Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 și 2016, au o eficiență remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă și venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe șase valuri succesive de impuls economic. Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuții sociale scutite de la plată sunt injectați în economia locală aproape 4 lei. La fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agro-alimentar, retail sau horeca. 

Performanța economică, fiscală și socială a tichetelor de masă le conferă un avantaj net comparativ cu indemnizațiile de hrană, prevăzute a le înlocui în cazul personalului plătit din fonduri publice cu începere de la 1 decembrie 2018 : pentru anul 2019, bugetul public ar câștiga mai bine de 1,3 miliarde lei dacă toți bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizațiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie). Tocmai de aceea, studiul recomandă amendarea legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în sensul oferirii posibilității pentru ordonatorii de credite de a acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanții salariaților, fie tichete de masă conform legii 142/1998, fie indemnizații lunare de hrană reprezentând a 12a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.    

——————————————————————————————————————————————

Impactul economic

Din punct de vedere economic, tichetele valorice reprezintă un beneficiu extrasalarial, care completează pachetul salarial și comportă un avantaj economic remarcabil : scăderea costului cu forța de muncă, urmare a scutirii de sarcina contribuțiilor sociale. Astfel, se armonizează interesul angajatului cu cel al angajatorului, acordarea de tichete valorice fiind de natură nu numai să îmbunătățească cultura organizațională, dar și să creeze o solidaritate sui generis între angajator și angajat. Se evită așadar situația apariției unui conflict între decizia de acordare a sporului salarial și decizia de a menține numărul de angajați în cadrul fondului de salarizare planificat.

Efecte pozitive ale tichetelor valorice :

  • * creșterea venitului disponibil din muncă și a puterii de cumpărare a gospodăriilor
  • * creșterea nivelului de trai, inclusiv prin accesul la bunuri luxuries
  • * creșterea disciplinei și productivității muncii, inclusiv ca urmare a funcționării tichetelor valorice drept „efficient wage” (salariu care depășește salariu indicat de productivitatea marginală a muncii și pe care angajatorul îl plătește angajatului în speranța că acesta va face eforturi pentru a-și ridica productivitatea la nivelul salariului)
  • * impuls de creștere economică, prin stimularea atât a consumului, cât și a producției (ofertei) interne – aspect foarte important pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile și scăderea presiunii pe deficitul comercial
  • * creșterea cifrei de afaceri și a profitului la unitățile de ofertă de bunuri și/sau servicii eligibile pentru tichetele valorice, dezvoltarea acestor sectoare, incluzând industria alimentară, retail-ul și turismul
  • * îmbunătățirea structurii pe sectoare a economiei naționale, ca urmare a creșterii volumului de servicii din economie (ex.: stimularea cererii de servicii de turism), așa încât ponderea sectorului terțiar în PIB să crească
  • * creșterea populației ocupate/salariate (reducerea șomajului) atât în sectorul primar, cât și în cel secundar, respectiv terțiar
  • * reducerea gap-ului negativ al PIB (adică a presiunii recesioniste în economie), ca urmare a creșterii și stabilității ocupării în urma impulsului de creare de locuri de muncă generat de acordarea tichetelor valorice
  • * creșterea stabilității cererii de consum, prin creșterea vânzărilor cu amănuntul
  • * creșterea predictibilității mediului de afaceri și a comportamentului de consum, prin certitudinea faptului că valoarea tichetelor valorice va fi utilizată pentru cererea solvabilă de bunuri
  • * scăderea costului de finanțare a investițiilor de dezvoltare a afacerii prin creșterea capacității de auto-finanțare a firmei ca urmare a reducerii bazei de impozitare a profitului (deductiblitatea fiscală a cheltuielilor cu tichetele valorice)
  • * creșterea înclinației medii și marginale spre economisire
  • * efect pozitiv privind educația financiară a salariaților care, prin economisirea indusă de acordarea tichetelor valorice, pot face investiții financiare de capital, suplimentându-și, astfel, veniturile monetare din muncă cu venituri monetare din capital
  • * reducerea economiei subterane

 

Impactul financiar-monetar

Efecte pozitive ale tichetelor valorice :

  • * utilizarea tichetelor valorice reprezintă și un instrument de asanare a finanțelor publice, deoarece implică circuitele bancare de decontare, care se sustrag posibilității de a fi implicate în economia subterană
  • * prin stipularea normativă a destinației exclusive a utilizării tichetelor valorice(îndeosebi a tichetelor de masă, respectiv a voucherelor de vacanță) se stimulează oferta (producția) internă, fapt ce este de natură să conducă la scăderea deficitului balanței comerciale, pe de o parte, și la scăderea cursului valutar, pe de altă parte (scăderea cursului valutar are incidențe pozitive și asupra inflației interne, prin reducerea impactului inflației importate asupra prețurilor interne)
  • * creșterea gradului de intermediere în economie (îndeosebi în ceea ce privește intermedierea financiară: prin implicarea emitenților, respectiv a băncilor comerciale), aspect favorabil având în vedere că o economie este cu atât mai performantă cu cât are un grad de specializare mai ridicat (or, intermedierea conduce la specializare)
  • * acordarea tichetelor valorice evită creșterea bazei monetare (adică tipărirea de monedă nouă), ceea ce, la un multiplicator monetar dat, reduce oferta de monedă din economie, deci reduce potențialul inflaționist al creșterii câștigului salarial

Impactul fiscal-bugetar

Efecte pozitive ale tichetelor valorice :

  • * creșterea veniturilor bugetare, atât prin creșterea bazei de impozitare, cât și prin reducerea evaziunii fiscale ca urmare a folosirii circuitelor legale de decontare a tichetelor valorice
  • * creșterea veniturilor bugetare prin intermediul impozitelor indirecte încasate din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii de către unitățile de ofertă în baza tichetelor valorice
  • * creșterea veniturilor bugetare prin impozitul pe venitul personal aferent tichetelor valorice din pachetul salarial
  • * creșterea veniturilor bugetare prin impozitul pe profitul brut suplimentar generat (la emitenți, la unitățile de ofertă și la băncile comerciale) de funcționarea tichetelor valorice
  • * creșterea veniturilor bugetare prin locurile de muncă generate de sistemul tichetelor valorice și consumul generat de noii salariați (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuții sociale, TVA)
  • * creșterea predictibilității veniturilor bugetare încasate în urma funcționării tichetelor valorice
  • * reducerea cheltuielilor cu protecția socială, cu beneficiile de asistență socială și cu serviciile sociale

Impactul social

Tichetele valorice sunt componente ale câștigului (pachetului) salarial care au destinație pre-stabilită și exclusivă de utilizare. Aceasta înseamnă că scopul pentru care sunt acordate tichetele valorice are un grad foarte mare de a fi îndeplinit, ceea ce face ca eficacitatea utilizării lor ca formă de salarizare să fie foarte mare.

Efecte pozitive ale tichetelor valorice:

  • * acordarea tichetelor valorice are ca efect creșterea gradului de loializare a salariaților față de angajatori, dar și creșterea gradului de responsabilitate socială a angajatorilor (responsabilitate socială corporativă) față de salariați
  • * cultura organizațională în firmele în care se acordă tichete valorice are șanse suplimentare de îmbunătățire, inclusiv prin creșterea gradului de socializare la nivelul salariaților, în special prin luarea mesei în comun
  • * utilizarea tichetelor valorice (mai ales a tichetelor de masă) conduce la disciplinarea obiceiurilor (calitate, regularitate, continuitate) de servire a mesei, cu impact favorabil asupra sănătății și calității vieții salariaților și a membrilor familiilor acestora; acesta a fost, de altfel, și unul dintre scopurile legiuitorului privind introducerea acestei instituții în sistemul de salarizare
  • * creșterea gradului de stabilitate a locului de muncă, ceea ce are ca efect o îmbunătățire a securității pe piața muncii
  • * acordarea tichetelor valorice reprezintă și un instrument de reducere și descurajare a economiei subterane, ceea ce are consecințe favorabile nu numai asupra creșterii gradului de colectare a obligațiilor bugetare, dar și asupra evitării aspectelor de exploatare a forței de muncă prin pericolul permanent al concedierii în cazul inexistenței unui contract de muncă
  • * creșterea calității concediilor de odihnă din perspectiva sănătății fizice și psihice a salariaților
  • * îmbunătățirea condițiilor de dezvoltare culturală a salariaților și familiilor acestora
  • * efecte educaționale prin intermediul creșterii activităților turistice

„Prin semnificație, mecanism și efecte, tichetele valorice contribuie nu numai la creșterea economică, dar și la reducerea deficitelor bugetare publice, precum și la asigurarea sustenabilității creșterii și dezvoltării economice și sociale. Toate aceste efecte macroeconomice, precum și creșterea venitului disponibil al salariaților, sunt de natură să contribuie pe termen mediu și lung la creșterea nivelului de trai și a calității vieții – scopul final al activității economice și sociale” (declarație Emil Dinga?)

Performanța economică, fiscală și socială a tichetelor de masă

Analiză de impuls al tichetelor de masă.

Prin efect net al tichetelor de masă se înțelege efectul bugetar net: încasările nominale de venituri bugetare (contribuții sociale, impozit pe venit, impozit pe profit, TVA) mai puțin pierderile de venituri bugetare ca urmare a faptului că TM nu sunt purtătoare de sarcini privind contribuțiile sociale.

Logica funcționării tichetelor de masă permite identificarea a șase „valuri” de impuls privitor la veniturile bugetare. Desigur, aceste „valuri” se perpetuează în economia națională până la epuizarea „ecoului” lor, adică până la epuizarea capacității de a genera noi locuri de muncă, deci noi consumuri și, ca urmare, noi venituri bugetare.

  • * primul „val”: se referă la generarea de venituri bugetare prin simpla acordare a TM – impozit pe salariu la nivelul angajaților care primesc TM, impozit pe profit la nivelul emitenților de TM;
  • * al doilea „val”: se referă la generarea de impozit pe profit la nivelul retailerilor care acceptă plăți cu TM la bunurile alimentare vândute, de TVA la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor, de impozit pe profit la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor;
  • * al treilea „val”: se referă la generarea de noi locuri de muncă de tip salarial, precum și de locuri de muncăde tip non-salarial (convenții de muncă ad hoc sau pe durată determinată sau pe activități pre-stabilite) la producătorii de produse agro-alimentare primare, la retaileri, la emitenții de TM, la firmele curierat;
  • * al patrulea „val”: se referă la generarea de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuții sociale, TVA) aferente noilor locuri de muncă salariate;
  • al cincilea „val”: se referă la creșterea consumului de bunuri alimentare (consum efectiv final al gospodăriilor populației) generat de noii salariați, precum și noile persoane ocupate non-salariate;
  • * al șaselea „val”: se referă la generarea de noi venituri bugetare la nivelul TVA aferent consumului suplimentar.

Cifre pentru 2016 :

  • * volum de emitere : 5,7 miliarde lei
  • * consum total generat : 8,43 miliarde lei (5,7 miliarde + 2,72 miliarde creștere consum)
  • * locuri de muncă generate : 104.440
  • * încasări bugetare : 2,3 miliarde lei (TVA 784,4 milioane, CAS 396,4 milioane, impozit salariu 1007,6 milioane, impozit profit 111,6 milioane)
  • * pierdere contribuții sociale exonerate : 2,166 miliarde lei
  • * sold pozitiv pentru bugetul public : 133 milioane lei

Tichetele valorice, în special tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 și 2016, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. Aceasta înseamnă o eficiență foarte bună a tichetelor de masă în asigurarea veniturilor bugetare (mai mare decât eficiența tuturor impozitelor și contribuțiilor sociale actuale), iar această eficiență se explică tocmai prin „ecoul” pe care, prin natura și funcționarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală, respectiv în cea nominală.

Tichete de masă versus indemnizații de hrană

Comparând situația în care bugetarii din domeniul sănătății, una dintre puținele categorii de bugetari care au beneficiat până acum de tichete de masă, primesc aceste beneficii pe parcursul anului 2019, în valoare de 15 lei valoare unitară/pe zi, cu situația în care bugetarii din domeniul sănătății primesc indemnizații de hrană în valoare de două salarii minime brute pe economie pe parcursul anului 2019, bugetul public câștigă circa 334 milioane lei în condițiile prevederilor Codului fiscal actual, respectiv câștigă circa 360 milioane lei în condițiile prevederilor noului Cod fiscal, care va intra în vigoare de la 01.01.2018.

Comparând situația în care toți bugetarii primesc tichete de masă pe parcursul anului 2019, în valoare de 15 lei valoare unitară/pe zi, cu situația în care primesc indemnizații de hrană în valoare de două salarii minime brute pe economie pe parcursul anului 2019, bugetul public câștigă circa 1,3 miliarde lei în condițiile prevederilor Codului fiscal actual, respectiv câștigă circa 1,4 miliarde lei în condițiile prevederilor noului Cod fiscal, care va intra în vigoare de la 01.01.2018.

Recomandare : modificarea Legii 153/2017 cu următoarele precizări:

  • * „art. 18, al.1: începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată” devine:
  • * „art. 18, al.1: începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă, în urma negocierilor cu sindicatele sau, după caz, cu reprezentanții salariaților, fie tichete de masă, conform Legii 142/1998, fie indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată”.

Metodologie

Studiul de cercetare „Impactul economic, social și financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanță)” a fost realizat de Academia Română – Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” la cererea Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete (APET). Studiul a fost derulat în lunile octombrie-noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă și cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.

Descarca Infografic: Impactul economic al tichetelor valorice_Infografic

 

 

 

POATE ESTI INTERESAT SI DE

ANALIZA privind perceptiile, evaluarile, atitudinile, comportamentul de utilizare si motivatiile specifice privind sistemul voucherelor de vacanta din Romania

Ordonanţa de Urgenţă nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă a vizat  introducerea tichetelor de vacanţă, ca măsură în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, şi în favoarea angajatorului, care are posibilitatea şi este stimulat să acorde angajaţilor, alături de salariu, vacanţe în ţară, prin intermediul tichetelor de vacanţă, cu rol de recuperare a capacităţii de muncă, de creştere a productivităţii muncii salariatului şi de motivare a acestuia pentru a-şi menţine calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate şi eficienţă mărite.Pentru analizarea impactului pe care sistemul voucherelor de vacanta il are in Romania și evidentierea efectelor generate din implementarea acestuia,  Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în colaborare cu APET (Asociația Profesională a Emitenților de Tichete), FIHR (Federația Industriei Hoteliere din România), ANAT (Asociatia Nationala a Agențiilor de Turism din România), FPTR (Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc) și cu sprijinul partenerilor media și partenerilor instituționali (confederații/federații sindicale precum și autorități publice) a realizat în perioada 17.09-20.11.2018 un amplu sondaj privind opinia salariaților, angajatorilor, agențiilor turistice și structurilor de primire turistice în acest domeniu.Analiza realizată s-a bazat pe date statistice oficiale și pe patru chestionare, completate on-line și pe bază de interviu telefonic asistat de calculator (CATI), pe un eșantin reprezentativ, care au vizat centralizarea percepțiilor, evaluărilor, atitudinilor privind sistemul de vouchere de vacanță din România, comportamentului de utilizare și motivațiilor specific pe fiecare grup vizat, respectiv: beneficiari - angajați din sectorul public și privat (572 de respondenți), angajatori din sectorul public și privat agenții de turism (110 respondenți) si  agenții de turism și hoteluri, case de oaspeți/pensiuni (190 de respondenți).Analiza realizată de CNIPMMR a avut drept obiectiv sa ofere autoritatilor publice si tuturor partilor interesate informatii privind modul in care sistemul voucherelor de vacanta isi aduce contributia la bugetului de stat, la  dezvoltarea economiei locale si la combaterea economiei subterane, concluziile generale fiind că sistemul voucherelor de vacantă:1. contribuie la dezvoltarea turismului și la redescoperirea României, ca ramura a economiei cu un potential de dezvoltare strategic, adoptarea de politici publice de susținere a turismului aducând beneficii importante și asigurând redescoperirea Romania ca destinație preferată de vacanță;are un impact important financiar asupra bugetului consolidat, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung - beneficiile financiare totale, directe și indirecte, pentru bugetul de stat (incluzând în acest termen și bugetul asigurărilor sociale/sănătate) se ridică la un nivel de 45-50% din valoarea voucherelor emise, la nivelul anului de emitere a voucherelor. La acest efect se adaugă și beneficiile din anii următori acordării voucherelor, elementul cu cel mai semnificativ impact în acest sens fiind dezvoltarea capacităților de cazare prin investițiile realizate în domeniul turismului; recuperarea investiției realizate (prin emiterea voucherelor de vacanță într-un anumit an calendaristic) este amortizată într-un termen de aproximativ 2 ani (anul în care au fost emise și anul imediat următor); 2. are un impact semnificativ in dezvoltarea turismului pe regiuni și asupra dezvoltarii economiei locale prin:2.a) stimularea dezvoltarii turismului si a cresterii numarului de turisti care au calatorit si implicit de crearea de noi locuri de munca  in acest sector de activitate2.b) stimularea dezvoltarii sectorului de restaurante si servicii de agrement, prin datorita cresterii numarului de turisti  si implicit crearea de noi locuri de munca in acest sector de activitate;2. c)creșterea sumelor disponibile pentru investiții în turism și dezvoltarea unei oferte variate de servicii; 3. are un impact determinant asupra reducerii economiei subterane prin:3.a) incurajarea angajatorilor de a incheia contracte de munca, pentru a beneficia de avantajele fiscale oferite de voucherele de vacantaincurajarea comerciantilor din turism sa isi declare veniturile prin includerea acestora in reteaua de afiliere la sistem, implicit declarand sumele provenite din utilizarea voucherelor de vacanta si platind taxe 4. are un semnificativ impact social, determinând:4.a ) cresterea numarului de locuri de munca create ca urmare a generarii cresterii activitatii in diferite sectoare de activitate: producerea de alimente, comert de alimente, servicii de alimentatie publica, servicii de agreement, transport, etc.;4. b) cresterea productivitatii muncii si a motivatiei angajatilor;4. c) recuperarea energiei fizice si intelectuale a angajatilor, cu impact asupra productivității;îmbunatatirea relatiilor de familie si stabilirea echilibrului între viata profesionala si viața personală, cu impact asupra motivației;4.d) obținerea de venituri suplimentare pentru angajați pentru vacanțe, oferind oportunitatea redescoperirii Romaniei ca destinatie preferată de vacanță;4. e) mentinerea puterii de cumparare a angajatilor4. f) sprijinirea angajatorilor  sa aiba oferte atractive la angajare sisareduca absenteismul4. g) aduce o valoare adaugată asupra economiei naționale, prin dezvoltarea turismului in Romania.4. h) genereaza o valoare adaugata mult mai mare decat daca sistemul ar fi desfiintat sau inlocuit cu o alocatie in bani.Este recomandabil ca în 2019 și în viitor valoarea voucherelor de vacanta să crească, cel puțin cu rata inflației și o sumă care să permită angajatilor sa beneficieze de pachete de servicii turistice complete, fara a fi nevoiti să aloce sume suplimentare.Pentru o eficiență crescută a sistemului de vouchere, atât din perspectiva angajaților, cât si a unităților/agențiilor turistice: este indicată acordarera acestui beneficiu la începutul anului calendaristic, astfel incat angajatii sa beneficieze de ofertele speciale de tip “early booking”, evitand astfel prețurile mai ridicate din perioadele de varf; si este indicat ca voucherele de vacanță să se acorde pe suport electronic, pentru a permite plăți fracționate, siguranța sporită și facilitarea utilizării.Pentru detalii va rugam sa ne contactati la office@apet-romania.roh Beneficii percepute de angajatorii care utilizeaza voucherele de vacanta: 
[ detalii ]

Studiu asupra percepției sistemului de tichete valorice

Tichetele de masa si tichetele cadou sunt sunt cele mai cunoscute, cele mai des acordate și cele mai dorite de către angajați. Studiul realizat de GfK  arata ca tichetele valorice se bucură de un larg sprijin în rândul salariaților și angajatorilor din România, fiind totodată foarte apreciate de comercianții parteneri unde sunt utilizate. 
[ detalii ]

Efectele pozitive ale sistemului tichetelor de masa in Romania

Implementarea sistemului tichetelor de masa in Romania  are multiple efecte pozitive pentru toti participatii in acest sistem: angajatii care beneficiaza de tichete de masa, angajatorii, comerciantii si Statul roman.
[ detalii ]