Biletele de valoare reprezintă unul dintre cele mai de succes exemple de politică publică din România ultimelor trei decenii, având un puternic impact pozitiv în plan economic, social și al încasărilor bugetare, arată un studiu realizat de o echipă de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE) pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET).

Conform studiului, care s-a concentrat pe impactul asupra economiei românești al tichetelor de masă, al tichetelor cadou și al voucherelor de vacanță în perioada 2014-2018, sumele cheltuite prin bilete de valoare produc un efect direct semnificativ, materializat printr-un plus de cifră de afaceri în sectoarele direct influențate de aceste bilete : comerț cu amănuntul, HORECA, agenții de turism și turoperatori. [1] Sumele alocate prin bilete de valoare au și un important efect indirect (de antrenare), influențând pozitiv cifra de afaceri în sectoarele indirect influențate de aceste bilete : comerțul cu ridicata și serviciile suport (transport bunuri și persoane, poștă și curierat, depozitare). ^[2] În fine, biletele de valoare induc un efect de antrenare agregat la nivel macroeconomic, influențând pozitiv veniturile bugetare, nivelul creditării persoanelor fizice (biletele de valoare îmbunătățesc nivelul venitului și sporesc capacitatea individuală de creditare), nivelul ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor și dinamica Produsului Intern Brut real.

Studiul prezintă detaliat toate aceste efecte pozitive și pentru fiecare categorie de bilete de valoare (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanță), incluzând și o estimare a acestor efecte pentru două scenarii potențiale – majorarea valorii tichetelor de masă și majorarea plafonului de deductibilitate fiscală pentru tichetele cadou. Totodată, dincolo de evidențierea rolului pe care biletele de valoare îl au în impulsionarea activității economice prin stimularea consumului și a ofertei interne, studiul trece în revistă și beneficiile intrinseci ale biletelor de valoare pentru părțile implicate, începând cu angajații și angajatorii. Dat fiind impactul puternic pozitiv al biletelor de valoare, studiul face și o serie de recomandări care vizează atât creșterea performanței sociale și economice a acestui instrument de politică publică (începând cu majorarea valorii nominale a tichetului de masă la 20 de lei pe zi), cât și extinderea aplicării sale spre alte domenii (educație, sănătate, servicii sociale).

Avantajele sistemului biletelor de valoare

Pentru angajați:

• Creșterea venitului disponibil și a nivelului de trai
• Îmbunătățirea stării de sănătate fizică și psihică
• Creșterea productivității și disciplinei muncii
• Creșterea calității vieții prin diversificarea bugetului de consum

Pentru angajatori:

• Reducerea costului forței de muncă
• Îmbunătățirea productivității muncii și reducerea absenteismului
• Creșterea motivării și loialității salariaților
• Creșterea retenției de personal
• Creșterea responsabilității sociale față de angajat

Pentru economie

• Creșterea activității economice și crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului și a ofertei interne

• Impact pozitiv asupra:

–          cifrei de afaceri

–          profitabilității

–          ratei investițiilor

–          productivității

–          ocupării

–          eficienței

–          valorii adăugate

în sectoarele de servicii:

–          comerț cu amănuntul

–          HORECA

–          turism

–          comerț cu ridicata

–          transport, curierat și depozitare

• Creșterea încasărilor bugetare prin:

–          veniturile fiscale aferente activității economice și locurilor de muncă generate, care depășesc facilitățile fiscale

–          reducerea economiei subterane prin descurajarea muncii la negru și reducerea evaziunii fiscale

–          reducerea cheltuielilor aferente serviciilor de asistență socială, șomaj și asistență medicală prin îmbunătățirea stării de sănătate a beneficiarilor

      ·      Impact pozitiv asupra bugetului public prin evitarea supradimensionării acestuia prin taxare pe de o parte și subvenții de cealaltă parte, permițând utilizarea deductibilității fiscale pentru țintirea eficientă a obiectivelor de politică publică

Impactul economic, social și bugetar al biletelor de valoare

Sintetiza în cifre a rezultatelor studiului :

      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare  generează direct un plus de 0,15 lei în comerțul cu amănuntul, 0,36 lei în HORECA și 0,09 lei pentru agențiile de turism și touroperatorii din România;

      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare  antrenează 0,52 lei ca cifră de afaceri suplimentară în comerțul cu ridicata;

     ·      1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează apoi 0,14 lei în servicii de transport totale (mărfuri și persoane), 0,29 lei în servicii de poștă și curierat și 0,25 lei în servicii de depozitare;

      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează 0,78 lei ca venituri la bugetul de stat.

–          Practic, prin efectul de antrenare, veniturile care se întorc la bugetul de stat depășesc facilitățile fiscale pe care le acordă statul prin biletele de valoare, luând aici în considerare nu doar veniturile bugetare generate direct de biletele de valoare, ci și veniturile fiscale antrenate de acestea prin impactul direct și indirect pe care îl au în mod suplimentar asupra diferitelor sectoare de servicii din România analizate;

      ·      1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează 0,38 lei credit suplimentar acordat persoanelor fizice din România;

      ·         500.000 lei cheltuiți prin bilete de valoare pe an contribuie la crearea unui nou loc de muncă doar în sectorul serviciilor;

      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează în final 3,39 lei în Produsul Intern Brut.

–          Cifra este cu atât mai remarcabilă cu cât acest 1 leu cheltuit prin bilete de valoare este cheltuit de către angajatori (și nu direct de către stat), iar fiecare asemenea 1 leu nu presupune mai mult de 0,3 lei la care statul renunță prin facilitățile fiscale oferite. Nu este ușor de găsit o altă formă de cheltuială a statului care să aibă un asemenea efect de antrenare la nivelul economiei.