Biletele de valoare reprezintă unul dintre cele mai de succes exemple de politică publică din România ultimelor trei decenii, având un puternic impact pozitiv în plan economic, social și al încasărilor bugetare, arată un studiu realizat de o echipă de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE) pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET).Conform studiului, care s-a concentrat pe impactul asupra economiei românești al tichetelor de masă, al tichetelor cadou și al voucherelor de vacanță în perioada 2014-2018, sumele cheltuite prin bilete de valoare produc un efect direct semnificativ, materializat printr-un plus de cifră de afaceri în sectoarele direct influențate de aceste bilete : comerț cu amănuntul, HORECA, agenții de turism și turoperatori. [1] Sumele alocate prin bilete de valoare au și un important efect indirect (de antrenare), influențând pozitiv cifra de afaceri în sectoarele indirect influențate de aceste bilete : comerțul cu ridicata și serviciile suport (transport bunuri și persoane, poștă și curierat, depozitare). [2] În fine, biletele de valoare induc un efect de antrenare agregat la nivel macroeconomic, influențând pozitiv veniturile bugetare, nivelul creditării persoanelor fizice (biletele de valoare îmbunătățesc nivelul venitului și sporesc capacitatea individuală de creditare), nivelul ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor și dinamica Produsului Intern Brut real. Studiul prezintă detaliat toate aceste efecte pozitive și pentru fiecare categorie de bilete de valoare (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanță), incluzând și o estimare a acestor efecte pentru două scenarii potențiale – majorarea valorii tichetelor de masă și majorarea plafonului de deductibilitate fiscală pentru tichetele cadou. Totodată, dincolo de evidențierea rolului pe care biletele de valoare îl au în impulsionarea activității economice prin stimularea consumului și a ofertei interne, studiul trece în revistă și beneficiile intrinseci ale biletelor de valoare pentru părțile implicate, începând cu angajații și angajatorii. Dat fiind impactul puternic pozitiv al biletelor de valoare, studiul face și o serie de recomandări care vizează atât creșterea performanței sociale și economice a acestui instrument de politică publică (începând cu majorarea valorii nominale a tichetului de masă la 20 de lei pe zi), cât și extinderea aplicării sale spre alte domenii (educație, sănătate, servicii sociale).  Avantajele sistemului biletelor de valoarePentru angajați:Creșterea venitului disponibil și a nivelului de traiÎmbunătățirea stării de sănătate fizică și psihicăCreșterea productivității și disciplinei muncii Creșterea calității vieții prin diversificarea bugetului de consum  Pentru angajatori:Reducerea costului forței de muncăÎmbunătățirea productivității muncii și reducerea absenteismului Creșterea motivării și loialității salariațilorCreșterea retenției de personalCreșterea responsabilității sociale față de angajat Pentru economieCreșterea activității economice și crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului și a ofertei interne Impact pozitiv asupra:-          cifrei de afaceri-          profitabilității-          ratei investițiilor-          productivității-          ocupării-          eficienței-          valorii adăugateîn sectoarele de servicii:-          comerț cu amănuntul-          HORECA-          turism-          comerț cu ridicata -          transport, curierat și depozitare  Creșterea încasărilor bugetare prin:-          veniturile fiscale aferente activității economice și locurilor de muncă generate, care depășesc facilitățile fiscale-          reducerea economiei subterane prin descurajarea muncii la negru și reducerea evaziunii fiscale-          reducerea cheltuielilor aferente serviciilor de asistență socială, șomaj și asistență medicală prin îmbunătățirea stării de sănătate a beneficiarilor       ·      Impact pozitiv asupra bugetului public prin evitarea supradimensionării acestuia prin taxare pe de o parte și subvenții de cealaltă parte, permițând utilizarea deductibilității fiscale pentru țintirea eficientă a obiectivelor de politică publică Impactul economic, social și bugetar al biletelor de valoare Sintetiza în cifre a rezultatelor studiului :       ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare  generează direct un plus de 0,15 lei în comerțul cu amănuntul, 0,36 lei în HORECA și 0,09 lei pentru agențiile de turism și touroperatorii din România;      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare  antrenează 0,52 lei ca cifră de afaceri suplimentară în comerțul cu ridicata;     ·      1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează apoi 0,14 lei în servicii de transport totale (mărfuri și persoane), 0,29 lei în servicii de poștă și curierat și 0,25 lei în servicii de depozitare;      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează 0,78 lei ca venituri la bugetul de stat.-          Practic, prin efectul de antrenare, veniturile care se întorc la bugetul de stat depășesc facilitățile fiscale pe care le acordă statul prin biletele de valoare, luând aici în considerare nu doar veniturile bugetare generate direct de biletele de valoare, ci și veniturile fiscale antrenate de acestea prin impactul direct și indirect pe care îl au în mod suplimentar asupra diferitelor sectoare de servicii din România analizate;      ·      1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează 0,38 lei credit suplimentar acordat persoanelor fizice din România;      ·         500.000 lei cheltuiți prin bilete de valoare pe an contribuie la crearea unui nou loc de muncă doar în sectorul serviciilor;      ·     1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează în final 3,39 lei în Produsul Intern Brut.-          Cifra este cu atât mai remarcabilă cu cât acest 1 leu cheltuit prin bilete de valoare este cheltuit de către angajatori (și nu direct de către stat), iar fiecare asemenea 1 leu nu presupune mai mult de 0,3 lei la care statul renunță prin facilitățile fiscale oferite. Nu este ușor de găsit o altă formă de cheltuială a statului care să aibă un asemenea efect de antrenare la nivelul economiei.   Efectul direct și indirect (de antrenare) al biletelor de valoare

APET  desfasoara campania de informare România de vacanță - un proiect de informare al APET prin care sunt promovate destinații mai puțin frecventate, dar care au potențial maxim pentru o vacanță de neuitat. În acest scop, APET va lansa o serie de materiale video filmate în zone precum Olt, Vâlcea, Suceava, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Târgu-Mureș, Buzău, Sibiu, în care vor fi prezentate atracții culturale și naturale menite să-i determine pe români să descopere noi colțuri ale României și să pornească într-o nouă experiență turistică.Poti urmari campania APET pe Facebook, YouTube, Instagram.Mai multe detalii despre campanie aici.https://www.youtube.com/watch?v=55xmfdExGEUhttps://www.youtube.com/watch?v=7FdLXioamos

Ordonanţa de Urgenţă nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă a vizat  introducerea tichetelor de vacanţă, ca măsură în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, şi în favoarea angajatorului, care are posibilitatea şi este stimulat să acorde angajaţilor, alături de salariu, vacanţe în ţară, prin intermediul tichetelor de vacanţă, cu rol de recuperare a capacităţii de muncă, de creştere a productivităţii muncii salariatului şi de motivare a acestuia pentru a-şi menţine calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate şi eficienţă mărite.Pentru analizarea impactului pe care sistemul voucherelor de vacanta il are in Romania și evidentierea efectelor generate din implementarea acestuia,  Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în colaborare cu APET (Asociația Profesională a Emitenților de Tichete), FIHR (Federația Industriei Hoteliere din România), ANAT (Asociatia Nationala a Agențiilor de Turism din România), FPTR (Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc) și cu sprijinul partenerilor media și partenerilor instituționali (confederații/federații sindicale precum și autorități publice) a realizat în perioada 17.09-20.11.2018 un amplu sondaj privind opinia salariaților, angajatorilor, agențiilor turistice și structurilor de primire turistice în acest domeniu.Analiza realizată s-a bazat pe date statistice oficiale și pe patru chestionare, completate on-line și pe bază de interviu telefonic asistat de calculator (CATI), pe un eșantin reprezentativ, care au vizat centralizarea percepțiilor, evaluărilor, atitudinilor privind sistemul de vouchere de vacanță din România, comportamentului de utilizare și motivațiilor specific pe fiecare grup vizat, respectiv: beneficiari - angajați din sectorul public și privat (572 de respondenți), angajatori din sectorul public și privat agenții de turism (110 respondenți) si  agenții de turism și hoteluri, case de oaspeți/pensiuni (190 de respondenți).Analiza realizată de CNIPMMR a avut drept obiectiv sa ofere autoritatilor publice si tuturor partilor interesate informatii privind modul in care sistemul voucherelor de vacanta isi aduce contributia la bugetului de stat, la  dezvoltarea economiei locale si la combaterea economiei subterane, concluziile generale fiind că sistemul voucherelor de vacantă:1. contribuie la dezvoltarea turismului și la redescoperirea României, ca ramura a economiei cu un potential de dezvoltare strategic, adoptarea de politici publice de susținere a turismului aducând beneficii importante și asigurând redescoperirea Romania ca destinație preferată de vacanță;are un impact important financiar asupra bugetului consolidat, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung - beneficiile financiare totale, directe și indirecte, pentru bugetul de stat (incluzând în acest termen și bugetul asigurărilor sociale/sănătate) se ridică la un nivel de 45-50% din valoarea voucherelor emise, la nivelul anului de emitere a voucherelor. La acest efect se adaugă și beneficiile din anii următori acordării voucherelor, elementul cu cel mai semnificativ impact în acest sens fiind dezvoltarea capacităților de cazare prin investițiile realizate în domeniul turismului; recuperarea investiției realizate (prin emiterea voucherelor de vacanță într-un anumit an calendaristic) este amortizată într-un termen de aproximativ 2 ani (anul în care au fost emise și anul imediat următor); 2. are un impact semnificativ in dezvoltarea turismului pe regiuni și asupra dezvoltarii economiei locale prin:2.a) stimularea dezvoltarii turismului si a cresterii numarului de turisti care au calatorit si implicit de crearea de noi locuri de munca  in acest sector de activitate2.b) stimularea dezvoltarii sectorului de restaurante si servicii de agrement, prin datorita cresterii numarului de turisti  si implicit crearea de noi locuri de munca in acest sector de activitate;2. c)creșterea sumelor disponibile pentru investiții în turism și dezvoltarea unei oferte variate de servicii; 3. are un impact determinant asupra reducerii economiei subterane prin:3.a) incurajarea angajatorilor de a incheia contracte de munca, pentru a beneficia de avantajele fiscale oferite de voucherele de vacantaincurajarea comerciantilor din turism sa isi declare veniturile prin includerea acestora in reteaua de afiliere la sistem, implicit declarand sumele provenite din utilizarea voucherelor de vacanta si platind taxe 4. are un semnificativ impact social, determinând:4.a ) cresterea numarului de locuri de munca create ca urmare a generarii cresterii activitatii in diferite sectoare de activitate: producerea de alimente, comert de alimente, servicii de alimentatie publica, servicii de agreement, transport, etc.;4. b) cresterea productivitatii muncii si a motivatiei angajatilor;4. c) recuperarea energiei fizice si intelectuale a angajatilor, cu impact asupra productivității;îmbunatatirea relatiilor de familie si stabilirea echilibrului între viata profesionala si viața personală, cu impact asupra motivației;4.d) obținerea de venituri suplimentare pentru angajați pentru vacanțe, oferind oportunitatea redescoperirii Romaniei ca destinatie preferată de vacanță;4. e) mentinerea puterii de cumparare a angajatilor4. f) sprijinirea angajatorilor  sa aiba oferte atractive la angajare sisareduca absenteismul4. g) aduce o valoare adaugată asupra economiei naționale, prin dezvoltarea turismului in Romania.4. h) genereaza o valoare adaugata mult mai mare decat daca sistemul ar fi desfiintat sau inlocuit cu o alocatie in bani.Este recomandabil ca în 2019 și în viitor valoarea voucherelor de vacanta să crească, cel puțin cu rata inflației și o sumă care să permită angajatilor sa beneficieze de pachete de servicii turistice complete, fara a fi nevoiti să aloce sume suplimentare.Pentru o eficiență crescută a sistemului de vouchere, atât din perspectiva angajaților, cât si a unităților/agențiilor turistice: este indicată acordarera acestui beneficiu la începutul anului calendaristic, astfel incat angajatii sa beneficieze de ofertele speciale de tip “early booking”, evitand astfel prețurile mai ridicate din perioadele de varf; si este indicat ca voucherele de vacanță să se acorde pe suport electronic, pentru a permite plăți fracționate, siguranța sporită și facilitarea utilizării.Pentru detalii va rugam sa ne contactati la office@apet-romania.rohBeneficii percepute de angajatorii care utilizeaza voucherele de vacanta: 

Studiul „Impactul economic, social și financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanță)”

Tichetele de masa si tichetele cadou sunt sunt cele mai cunoscute, cele mai des acordate și cele mai dorite de către angajați. Studiul realizat de GfK  arata ca tichetele valorice se bucură de un larg sprijin în rândul salariaților și angajatorilor din România, fiind totodată foarte apreciate de comercianții parteneri unde sunt utilizate. 

Implementarea sistemului tichetelor de masa in Romania  are multiple efecte pozitive pentru toti participatii in acest sistem: angajatii care beneficiaza de tichete de masa, angajatorii, comerciantii si Statul roman.